Hoh

HOH si eu

Desi suna deloc ciudat este foarte ciudat sa ne gandim ca expresia “copii contra parinti” nu mai este cu nimic surprinzatoare. Si tot mai multi dintre noi ne intrebam unde se va ajunge cu toate astea, toate devierile astea comportamentale, pe care le observam tot mai des in generatia actuala de copii. Am auzit de multe ori cuvintele “asta este generatia in care traim” si cred sincer ca ar trebui sa se transforme in “asta este generatia pe care am crescut-o”. Mai deunazi vorbeam cu mama despre un baietel de numai 5 anisori care s-a adresat bunicii cu vorbele urmatoare: “te omor”! Saraca bunica, sau saracul copil? Nu mai suntem in stare sa-i invatam pe copii despre rabdare si bunatate pentru ca astea de mult au apus in noi. Si ca sa-i inveti pe altii despre aceste lucruri trebuie tu personal sa te schimbi si sa mergi la sursa. Poate te gandesti ca este imposibil, ca se trage din familie, ca e genetica treaba, ca asa are copilul caracterul, plin de maine, si nu poate fi rezolvata treaba decat la psiholog de copii. Mai sa fie! Oare astia sunt creatorii bunatatii si ai rabdarii! Iti sugerez daca esti parinte sa-ti intorci mintea si inima catre Dumnezeu creatorul desavarsit al dragostei, rabdarii, intelepciunii, daca sincer te preocupa viata ta si a copiilor tai, pentru ca generatia in care traim la fel ca si generatiile trecute sunt infestate de o singura boala letala si fara leac babesc care sa-i vina de hac. Boala asta se numeste: PACAT!

Desi treceam prin cel mai greu moment al vietii mele si avalansa de idei care se nasteau in capul meu parea sa ma inghita pentru totdeauna, Dumnezeu a reusit din nou sa-mi ofere increderea de care aveam nevoie, demonstrandu-mi inca o data ca El si numai El este Arhitectul Suprem al acestei lumi, al Creatiei Lui. Si mi-a oferit un baietel, asemeni linistii din interiorul tornadei a fost Mateo pentru mine. Eram la Expozitia de Tehnica si Aparatura Medicala unde m-am dus in speranta ca voi reusi sa-mi fac un 3D la burtica cu ultima tehnologie aparuta. Eram gravida in luna 6! “Doriti sa stiti ce aveti?” – am fost intrebata! Normal ca doream si inauntrul meu am tresarit de numa cand am auzit: “Aveti un baiat!”

Cuvintele de multe ori nu-si au rostul si cam asta era ce eu simteam atunci. O minune se intamplase si bucuria pe care o simteam numai El o intelegea pe deplin, asemeni unui creator care-si iubeste lucrare ce tocmai a finalizat-o. Uitandu-ma azi la ghemotocul meu atat de iubitor, lipicios si care ma pupa non-stop cu o sinceritate greu de inteles nu pot decat sa exclam intrebandu-ma : “Ce Dumnezeu extraordinar avem noi?! Suntem oare constienti in rutina vietii ca avem un Creator atent si plin de dragoste?! Sau am pierdut esenta?!