Hoh

HOH si eu

Desi suna deloc ciudat este foarte ciudat sa ne gandim ca expresia “copii contra parinti” nu mai este cu nimic surprinzatoare. Si tot mai multi dintre noi ne intrebam unde se va ajunge cu toate astea, toate devierile astea comportamentale, pe care le observam tot mai des in generatia actuala de copii. Am auzit de multe ori cuvintele “asta este generatia in care traim” si cred sincer ca ar trebui sa se transforme in “asta este generatia pe care am crescut-o”. Mai deunazi vorbeam cu mama despre un baietel de numai 5 anisori care s-a adresat bunicii cu vorbele urmatoare: “te omor”! Saraca bunica, sau saracul copil? Nu mai suntem in stare sa-i invatam pe copii despre rabdare si bunatate pentru ca astea de mult au apus in noi. Si ca sa-i inveti pe altii despre aceste lucruri trebuie tu personal sa te schimbi si sa mergi la sursa. Poate te gandesti ca este imposibil, ca se trage din familie, ca e genetica treaba, ca asa are copilul caracterul, plin de maine, si nu poate fi rezolvata treaba decat la psiholog de copii. Mai sa fie! Oare astia sunt creatorii bunatatii si ai rabdarii! Iti sugerez daca esti parinte sa-ti intorci mintea si inima catre Dumnezeu creatorul desavarsit al dragostei, rabdarii, intelepciunii, daca sincer te preocupa viata ta si a copiilor tai, pentru ca generatia in care traim la fel ca si generatiile trecute sunt infestate de o singura boala letala si fara leac babesc care sa-i vina de hac. Boala asta se numeste: PACAT!

Ma uit de multe ori la Ingrid si ma uimeste grija pe care i-o poarta fratiorului ei. Aproape ma topeste daca as fi o lumanare felul in care reactioneaza cateodata fata de el.  Daca apuc sa stau linistita pe canapea cateva minute pe zi si se intampla sa fie prin camera cei doi, fara indoiala ca in cateva secunde ma trezesc cu puii mei foarte aproape de mine sau chiar in carca mea. Conteaza foarte mult apropierea noastra fata de ei. Desi nu putem vedea in mod fizic cat de mare este nevoia de dragoste ea este intr-adevar foarte mare. Pe Ingrid o observ de multe ori reactionad ca si mine. E copia mea fidela. O mamica in miniatura! Mateo este foarte expresiv si are tot creditul pentru asta; face multe faze care ma socheaza si este incredibil de lipicios. Un ghemotoc dragut care ma umple de bucurie indiferent de starea pe care o am. Ma trezesc mereu seara uitandu-ma la ei pentru ca stiu: timpul asta nu-l voi mai avea niciodata!

Azi am vizitat putin mai mult casa, sau vila din strada Hambarului nr.6 unde se rezolva tot ce tine de alocatii pentru copii. Dupa ce am realizat ca nu am CNP-ul tatalui la mine, ca de, habar nu aveam ca imi trebuie, dadeam sa plec si chiar am strabatut o bucata buna de drum in ideea ca ma voi intoarce alta data. Noroc ca am realizat ca am un fluturas vechi de indemnizatie cu CNP-ul in cauza si deci m-am intors. Din nou prezint dosarul si pac lipseste altceva…chin frate sa faci ceva in Romania…dar apreciez totusi atmosfera destul de degajata, aerisita chiar fata de ultima oara cand am vizitat locul cu pricina. Daca ai de schimbat adresa unde vrei sa primesti alocatia sau vrei sa-ti intre direct pe card acolo trebuie sa mergi, sa vezi daca ei lucreaza cu banca ta si deci daca se poate sa ti-i vireze direct in cont. Reper – stadionul Lia Manoliu intrarea de la capatul masinii 104, din zona Electroaparataj. Pentru dosar alocatie si alte nelamuriri doamnele de acolo te asteapta.

Din ce in ce mai multi parinti acorda timp de proasta calitate sau nici macar nu ofera un timp de comunicare apropiere cu copiii lor. Eu personal ma lupt din rasputeri sa muncesc acasa ca sa pot sta alaturi de cei doi copii minunati ai mei. Pentru mine este mult mai important starea copiilor mei decat o cariera sau o suma de bani mai mare pe care as castiga-o daca as merge la un angajator. Poate pe moment nu se vad rezultatele, dar sunt convinsa ca pe termen lung voi avea numai satisfactii din partea copiilor mei. Generatia actuala de copii, consider eu ca este deja, o generatie pierduta, din punct de vedere moral, familie chiar intelectual. Din pacate se pare ca cei 7 ani de acasa sunt modelati fie de televizor, calculator sau hollywood. Rezultatele sunt din ce in ce mai dezastruoase si mereu se ajunge la dezbateri inutile cu privire la vinovatul starii actuale al omenirii.

Ai grija sa nu se topeasca, dar s-o mananci incet! Nu-ti iau ca nu este buna! Si multe alte propozitii pe care copiii nostri le aud cand isi exprima dorinta de a savur un asa delicios desert. Eu personal nu am pus restrictie copiilor, doar daca nu cumva bugetul zice NU in ziua cu pricina. In rest ori de cate ori le-am oferit inghetata nu au patit abosolut nimic si au fost si ei mai fericiti. Nici sa nu exagerezi nu recomand, toate au o limita pe care cei mici de obicei nu o cunosc. Tocmai de aia te are pe tine ca sa-i stabilesti aceaste limite si sa fie protejat.

Este bine sa tunzi copilul mic la chelie?! Ei bine am auzit ca nu este asa indicat deoarece parul confera un fel de protectie ca o paturica capului celui mic. Pana mai tarziu cica este bine sa-i lasi parul in cap si daca iti vine sa-l tunzi totusi sa nu il tunzi de tot.Asa ca ai grija sa nu faci greseli ca sa trebuiasca sa dai totul jos din cap pana la urma. O doamna doctor pediatru mi-a spus aceste lucruri deci poti foarte bine sa le crezi si sa le iei de bune. Eu personal iubesc baieteii cheliosi, par mult mai curati si mai ingrijiti, de aceea i-am aplicat micutului meu cateva freze la marimea zero.

Cand este bine sa ai copii? Esti pregatita cu adevarat vreodata sa ai o asa minune care sa apara in viata ta? Cu siguranta nu! Dar bebelusul este cel care te va invata tot ce trebuie. Si pregatirea oare consta in a avea tot ce trebuie material copilului sau alte lucruri sunt mai importante?! Cu siguranta un copil are nevoie de multa dragoste, rabdare, de timpul tau…tot ce-i mai bun din tine. Daca esti prea tanara si ai un copil nu te ingrijora, pentru ca te vei descurca foarte bine. In general oamenii tineri au mult mai multa rabdare si energie.  Acorda-i copilului tau din lucrurile cu adevarat importante in viata si-i vei transmite o bogatie mult mai mare decat pot oferi vreodata bunastarea materiala.

  Treaba mare este cum sa-l faci pe cel mic sa isi indrepte privirile catre olita salvatoarea ce ne scuteste de costuri suplimentare. Adevarul este ca fiecare copil are ritmul sau si nu mi-am dat seama de lucrul asta doar pentru ca am citit in vreo carte. Am realizat pe propria-mi piele cu cei 2 bebeloi ai mei ca asa este. Prima data i-am facut cunostinta cu doamna olita ca si cum ar fi o noua jucarie din arsenalul existent si fara prea mari presiuni faceam la inceput cate o vizita la doamna olita pe zi. Incurajarea are si ea rolul ei in toata treaba daca ai observat ca fetitei tale sau baietelului ii plac vorbele frumoase pe care ii le dedici ori de cate ori face ceva bine. Fi perseverent si nu va dura mult pana cand vei reduce numar de pampersi folositi sau chiar vei scapa de tot de acestia. Oricum nu trebuie sa te ingrijorezi ci doar sa fi perseverent; cu siguranta vor aparea rezultatele dorite.